Cântecul lebedei
cu arginți de lună plină
plouă noaptea peste lac
trece lebăda pe apă
norii șiruri se desfac
și-n parfumul de sulfină
în tăcerea ce-i în jur
alba lebădă suspină
sub un cer albastru pur
cântă lebăda de dor
ultim strigăt de nădejde
poate-o vede-un visător
și-ascultând-o.. o-nțelege
noaptea-n văl lasă misterul
aruncat... purtat de vânt
în bucăți se sparge cerul
glasul lebedei strigând...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lebede
- poezii despre muzică
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre promisiuni
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.