Surâsul

cuvântul
o linie începută prea devreme
în orbite se răsfrângeau raze de lună
atunci adormeam
uitasem uşa camerei deschisă
pereţii albi,
paşi pînă la limita gândului
uneori mă desprindeam de obiceiuri
când te priveam cum te scăladai
goală în lacrima privirii
zilele se prelungeau tăcute în palmele tale
am plâns,
nu, nu ştiam atunci
pe masă un pahar cu vin roşu
pe pat un cearceaf mototolit de căutări
căutam femeia în privirea dintăi
dimineaţa, ce frumos se prelingea raza de soare
pe sânul gol
afară ningea
în venele timpului curgeau cuvinte
am dat la o parte clipa şi te-am privit, a doua oară
tu m-ai primit cu un surâs

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!