Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Vis viu

Era pustiu... și rece... și noian
De gânduri, adâncite în Înalt...
Un Dor nespus stătea-ntr-un colț de lume,
Simțindu-mi neputința, pierdută în neant...

Cu-o lacrimă fierbinte, căzută fără greș,
Când Soarele se-alintă domol, în asfințit,
În inima mea frântă, ce nu mai avea "cash",
Trezi, cântându-mi dulce, un VIS abia șoptit.

Atunci, ca niciodată, lăsai cel bob de Soare
Să-mi mângâie Lumina, ce-abia mai pâlpâia.
Mirajul ne cuprinse, arzând în vâlvătaie
Și-n mariajul mistic, cu el, în zbor ne lua.

Ce dulce amețeală! Ce contopire sfântă!
Când, fără de atingeri, privindu-ne, pierduți,
Aflarăm ce-i IUBIREA și, fără de osândă,
În mistuiri de flăcări, trecurăm peste punți.

De-atunci, ne-aduce-aminte Lumina ce cuprinde
Și-al lui, și al meu suflet, de viață chinuit,
Că-n lumea asta mare, plină de mii cuvinte,
IUBIRE ești cu totul, atunci când ești iubit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook