Patrate si vieti
Imi plange cenusa din vatra a foc
Burlanele-s roase in tabla de lacrimi
Tavanul e ud si crapat intr-un loc
Iar sufletu-mi moare in groaznice patimi
Podeaua e rece si geamul e spart
Namolul trist si ud imi bate in usa
Varicul piciorului stang sa umflat
Si-n mana mi-a ramas doar o manusa.
Curent nu mai am de opt ani si mai bine
E praful de-un deget pe picapul vechi
Basmaua din cap mi-a ramas de la tine
Si cartile soioase de ghicit-doua perechi.
Imi urla caini-n prag si rup din lemn
Si mie urat, as vrea inaltul sa-l implor
Sa-l huiduiesc ori sa-l blestem...
Caci nici nu sunt dar nici nu mor.
poezie de Cătălina Stănescu
Adăugat de Adnana Ilfoveanu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre picioare, poezii despre lemn, poezii despre foc sau poezii despre degete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.