Legamânt...
Trânteam la pământ vis după vis,
Mă eliberam de povara unei obligații,
Aceea de a purta cu mine,
Neputința de a transforma visul aievea!
Era o toamnă rece,
Simțeam degerături prin tălpile goale,
Dar eu alergam peste bruma abia căzută,
Căutându-te!
Au înflorit trandafirii peste gardul rupt,
Se sprijină de singura speranță rămasă
Iar eu mă îmbăt zilnic
Cu parfumul lor amețitor!
Mi-e frică să adorm...
Aș putea visa din nou iar trezirea,
Mi-ar ucide ultimul legământ cu realitatea!
poezie de Liliana Andrei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Liliana Andrei. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre realitate
- poezii despre frică
- poezii despre flori
- poezii despre brumă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.