Stea străveche
-"Cât e ceasul de mână"? demiurgul mă întreabă
Pe cer răsare o stea străveche
Închide ochii să-ți aud bătăile inimii!
Cu urechea lipită de sânu-ți
Fluturând în dansul sălbatic de tobe și vânt
Ce mult e de atunci de când boreale
Razele soarelui mă ispiteau!
Un dans șeptar, frate cu focul din trup îmi vorbea din aripă Cerul se amesteca cu pământul
Șoaptele tale cu marea, devenind legământ de iubire
Și nu am mai dormit îmbătat sau visând ochii tăi
Noaptea mă trezește din somn ispita.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lorin Cimponeriu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.