Buzele de ceară
Respir vulcani evadând din pâlnia mamă,
Simte-mi respirația prin singurătatea unui lup,
Lasă-ți inima să lupte!
Zâmbește-mi cu buzele de ceară!
În fiecare dimineață inimile se dezgheață la geamul unui teatru vechi
Te văd prin ferestrele uitate de vreme,
Te simt cu degetul pe tâmple,
Cu buzele-mi săruți obrazul,
Mă-mbii cu a inimii văpaie, a răsăritului stare,
A seninului răscruce prin freamătul codrului.
A mai trecut încă un an în vis, lăsându-ne inimile deschise.
Iubim!!!
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.