Plătesc cu versul
Reversul medaliei mele e-un vers
Vestind cum curg sloiuri prin sângele meu,
În mijloc de iarnă, sub gerul pervers,
Se zbat gene ude ca într-un clișeu.
Tainul mi-l beau lângă foc, picotind,
Și-n urmă simt gust de otravă-n pocal,
De-un timp crupierul m-a prins bâjbâind
Și n-o să rateze un gest criminal.
Din cătină leacuri și verde de grâu,
Când nu vor mai fi asuprite-n zăpezi
Și nici de noroaie cuprinse-n desfrâu,
Colir pentru ochi o să picur, să vezi.
Prea multe dureri ne-au lăsat fără scut
Și astăzi plătesc cu un vers compărut!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mioara Anastasiu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre ger
- poezii despre zăpadă
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre prezent
- poezii despre plată
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.