Să merg cu Tine pe cărare

Să merg cu Tine pe cărare
E cea mai sfântă delectare
Cântăm aceeaşi melodie
Din sufleteasca visterie.

Privirea Ta mă cucereşte
Şi-atunci încredinţarea creşte
Cu bucurie port o cruce
Cuvântul Tău avânt mi-aduce.

Când am decis să fiu cu Tine
A vrut lăuntru-mi să se-nchine
Am renunţat la uscăciune
Şi-am înţeles a Ta minune.

Prezenţa Ta mă-nviorează
De trecem prin pustiu sau oază
Zâmbim sau plângem împreună
În inimă comori se-adună.

Când întâlnim împotrivire
O-nvinge veşnica oştire
Continuăm pe drumul care
Şi scrum şi colb şi pietre are.

Păşind-nainte cu-ndrăzneală
Din loc în loc facem escală
Ne odihnim la umbre dese
Privind comorile culese.

Să merg cu Tine spre răsplată
E-o stare binecuvântată
Mi-eşti Prieten, Salvator şi Mire
Mă-ncântă veşnica Unire.

poezie de George Cornici (6 ianuarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!