Sclipire de Divin
Aș vrea să mă dezbrac de mine
Până la ultimul veșmânt.
Pe rând, le las să cadă pe podele
Ca să descopăr că sub ele...
Nu mai sânt!
Și-aș vrea ca să-ncetez să mă mai caut,
Căci m-am pierdut pe când încă eram
O tulbure și vagă amintire
A unei umbre, pală licărire,
Un abur desenat pe geam...
Și-apoi, asemeni unui vas din templu
Umplut cu undelemnul cel mai fin,
Aș vrea ca să mă umpli de iubire
Și să mă regăsesc într-o sclipire
De Divin!
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Aurelia Tarniceri. [Vezi poezii despre superlative, poezii despre iubire, poezii despre desen, poezii despre amintiri, poezii despre abur sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.