Printre himere
Cerul s-a prăbușit în umbră,
iar valea s-a ascuns și ea.
Tenebre dau năvală sumbră,
apoi ating și stânca mea.
Precum un demon tern eu urlu
la luna ce se naște-n nori,
fiorii mă cuprind când umblu
prin lumi lipsite de culori.
Cu vânt săltat de prin nisipuri
alerg prin văi întunecate.
Cu gând pierdut printre nimicuri
las soarele, pierdut, în spate.
poezie de Andrei Pavel
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Andrei Pavel. [Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre stânci
- poezii despre nori
- poezii despre nisip
- poezii despre gânduri
- poezii despre culori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.