Sub soare...
Mânia îți face iute
Riduri profunde pe frunte,
Ale înțelepciunii cute
Răsar ca să le confrunte,
Răbdarea să le descrunte,
Făcând cutele plăcute...
Timpul le face mărunte
Ca să le zici "amănunte"...
Taina gropii nevăzute
Face totul să se uite
Iar în Cer scrie "virtute"
Cu îndurările-absolute.
Dacă ierți, primești iertare,
Dacă rabzi, afli îndurare,
Te smerești, ai consacrare...
Iubind, ai eliberare,
De viață dătătoare.
Nimic nu-i mai bun sub soare
Ca smerenie și răbdare,
Îndurare și iertare,
Dragoste și consacrare,
O divină eliberare
D sufletească-apăsare,
Și Nădejdea Vieții care
Răsplătiri veșnice are!
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre iertare
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre timp
- poezii despre smerenie
- poezii despre iubire
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.