Iubire, iartă-mă
În orașe nu mai plouă
de trei ori pe săptămână,
nu am jucării stricate
și iarna parcă se amână.
Pietonii plâng pe stradă,
zânele frumoase curg,
iar trompete de paradă
pierd fanfara din amurg.
Clopotele cer zadarnic
trilurile de ciocârlii.
sunt un singuratic darnic,
aș da tot dar tu nu vii.
Mi-e pusă umbra într-un plic,
dar te-ai ascuns fără adresă,
al meu suspin nu îl despic
și nu am să-l ascund în presă.
Visez o mângâiere-n casă,
printre adormiți în cafenea,
vino cu zâmbet de mireasă
și iartă-mă iubirea mea.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
1 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 29 aprilie 2014: |
Peste țară iarăși plouă De trei săptămâni încoace Inima mi-e frântă-n două Când puhoaie-s în răstoace Geaba înfloresc lalele Ciocârlia geaba cântă Pe Pământul plin de rele Nici iubirea nu ni-e sfântă |