Sonet târziu
Culori târzii de toamnă mă îmbată,
Mă chinuie trecutele - amintiri
C-am fost perdant în sincere iubiri
Și nu mai vin în a mea viață- toată.
Eu tot sper în sfânt mister de regăsiri,
Să ne jurăm credință ca odată
Și să păstrăm iubirea ne-ntinată,
Dar niciodată, să nu mai fim ca miri.
Că nu zbor pe cai înaripați acum
E cam târziu să mai aștept idile
Și nu mai am preocupări utile.
Când tinerețea-i la capătul de drum
Iubirea mi-o păzesc de jarul din scrum
Și-mi caut simțăminte mai stabile...
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre iubire
- poezii despre toamnă
- poezii despre sinceritate
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre nuntă
- poezii despre culori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.