Elementum Veritatis
Tu,
Înger cu păr alb și inimă de monstru,
De-ai ști tu câte nopți te-am blestemat,
Și pămătuful zace în feșteală oacheș
Cu care pe-al meu suflet ai pictat.
Eu,
Doar o fantoșā aruncată fără milă
Și pulbere se așeză pe sfori
Blestem, blestem cu gura-nchisă monstrul
Ce-mi apăru în vise deseori...
Noi,
Duet de indivizi cu caracter flegmatic
Și dragostea pesemne ne-a unit
Tu, monstru ce se joacă în iubire
Eu, păpușă ce pesemne, te-a iubit....
poezie de Cuciuc Dumitru (20 iunie 2017)
Adăugat de Cuciuc Dumitru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.