Alunec
Si în cădere
Mă agăț
De colțul lunii
Cu un strigăt de lup.
Unghiile mi-au crescut lungi
Si acum le pictez frumos
In fildeș alb și negru
Pe toate șapte.
In păr am sălcii
Si nu-mi mai aduc aminte
Care lacrimi sunt ale mele.
Din timp în timp
Imi mai pilesc câte un dinte
Ițit aiurea, cruce pe mormânt.
L-aș invita la un ceai
Pe Bătrânul alb
Dar n-am mai șters praful
De-o viață
Si mai bine aștept
Vremea curățeniei generale
De apoi.
poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre păr
- poezii despre pictură
- poezii despre negru
- poezii despre lupi
- poezii despre frumusețe
- poezii despre dinți
- poezii despre curățenie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.