Sonet 99
Se lamentează iarăși, în poeme,
Poetul locatarul de la nouă,
Gălăgios și aiurit, că-l plouă
Cu armonii lacustre și se teme
Că face igrasie de la rouă;
Propun solemn ca cineva să-l cheme
Din cer, să-l dojenim cu anateme,
Chiar mâine în sedința de la două.
De-acord! Să-l izgonim, c-avem probleme:
Noapte de noapte, ars de insomnie,
Aruncă din balcon cu crizanteme
Ca să-ncălzească piatra arămie
A norilor, se scoală-n vis devreme,
Și-n Rai sta clandestin, fără chirie!...
sonet de Cristian Vasiliu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre rouă
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.