- a fi umilit
- Ești umilit când altcineva decide pentru tine într-o privință în care se cuvenea și puteai decide singur.
definiție de Gabriel Liiceanu în Despre limită
Adăugat de cociu puiu
Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.
Cartea "Itinerariile unei vieti: E.M. Cioran / Apocalipsa dupa Cioran" de Gabriel Liiceanu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar
1 Silviu Romeo D.Baboi [din public] a spus pe 11 aprilie 2015: |
| ,, Un pahar cu apă de fântână, ce nu este întotdeauna clară, poate inspira mai puțină încredere decât o otravă limpede!" Hm! dacă astfel stau lucrurile și umilința poate fi diferit prelucrată, de la om la om, cu alte cuvinte percepția diferă cum și obiectul umilinței o face! DEci? |
2 Silviu Romeo D.Baboi [din public] a spus pe 11 aprilie 2015: |
| Corect ar fi fost,, CINEVA" ...ALTCINEVA?" HM! Filozofi suntem, ce naiba! |
3 Mihail Mataringa [din public] a spus pe 2 iulie 2015: |
| Exprimarea este cât se poate de corectă... |
4 Gargantua [din public] a spus pe 2 iulie 2015: |
| a "se cuveni" si "a putea" e una, "a dori", e alta. important e sa nu dormi din picioare cand trebuie sa actionezi. Umilinta... ce stim sau nu stim noi despre ea? |
5 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 2 iulie 2015: |
| Vai. "umiliți și obidiți"(?), moncher ... Ei, nici chiar așa. domnule profesor! Ești doar desconsiderat ca personalitate și ca resort civic! Dar, cu un pic de reevaluare și reconsiderare a propriei imagini, îți poți restabili statutul intrinsec, uman și responsabil! Vă cam jucați cu afectul Umillire, domnule creditor bancar de conveniențe, decizii și limite! |