Poem alambicat
Poemul se născuse gradual
Din perspectiva unui țel emotiv
Ca o incantație memorabilă
Infatuat cu subiect eterogen
Poemul nu era doar imaginar
Avea o rezoluție de anvergură
Și prindea forme idilice
Cu tentacule ingenioase
La fiecare escapadă
El creștea ca un balon multiplu
Încărcat cu oxigen
Capabil să mențină viața
Pe o întreagă planetă
Partea bună ieșea în evidență
Ca un lob excesiv
De fapt nu avea părți rele
Așa că toți lobi erau buni
Acum ei fac lobby deliberat.
poezie de David Boia (29 august 2017)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre viață, poezii despre planete, poezii despre oxigen sau poezii despre imaginație
1 Privind la alții [din public] a spus pe 29 august 2017: |
Poem de... tablă ruginită... |