Emoție de... iarnă
A venit iarna, înfofolește-mi inima cu ceva,
C-o cergă, ori mai degrabă cu sânu-ți doldora
Mi-e frică să n-o roiești, câteodată,
iar eu să rămân zgribulit, cu buza umflată,
să-ți ia mințile helvetul acela cu francul,
să preferi Postăvarului Mont Blancul...
Și-atunci, cobor alert pe trambulină,
crucificat în zbor planat pe schiuri,
m-o răsplăti c-o șoaptă vreo blondină
și frica o voi stinge-o cu rachiuri!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Nichita Stănescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.