Oglinda oarbă
Fierul ruginit care-mi înmoaie oasele
Fierul forjat care-mi zgârie mâinile
Fierul înroșit care mă pătează de sânge
Fierul vechi care-mi invadează biografia
Tu ai putea crede că inima mea e nămolită
dar trecătorii sunt țintuiți pe trotuare
pentru că pereții vor fi scriși hoțește cu sânge
și spaima mea va fi peste tot răspândită
o spaimă ce-mi dilată în crescendo pupilele
o spaimă ca o vorace gură căscată
sau mai degrabă ca distanța dintre dinții ce-mi clănțăne
și în spatele acestei frici îmi voi expune versurile
Îmi doresc să mă privești ca pe o basilică
Îmi doresc să mă pipăi ca pe o orgă
Îmi doresc să mă simți ca pe un capelmaistru
Îmi doresc să cobori, păcălindu-i pe sfinți, din icoană
parodie de Constantin Ardeleanu, după Gellu Naum
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre spaimă
- poezii despre versuri
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre roșu
- poezii despre poezie
- poezii despre mâini
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.