În grădina casei mele e copacul
În grădina casei mele e copacul
care-și scrie pe-ndelete veacul
Pustnicul este sputnicul veșniciei
virtute zadarnică, fii vicios,
te va conduce un înger sfios
tot Creație este și moartea
iubind morții poate îi vom iubi mai mult și pe cei vii
ai două variante - arzi sau putrezești încet
aș plânge după cântece uitate
copacul ori țigara undeva
pe etajera cu o jumătat-de carte
și simfonia fără nota la
ce cauți tu în viața mea
când eu sunt mort pe undeva
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.