Au trecut anii
Am îmbătrânit
Mi s-au ars coatele și tălpile
am ajuns să fiu ca o năluca
necunoscută de nimeni, neîmblânzită
cu ochii sticliți
și burta flămândă
trențele, zdrențele
s-au răsfățat cândva
ca un fuior călător
pe pulpă și pe umeri
acum au căzut adânc în pământ
sunt goală
sunt descoperită
cocoloșită ca o muscă
pe o balegă strivită de copită
sunt și nu-s
sunt
cu frica și spaima
m-am împrietenit
cu vaca și porcul
cuvânt
sunt și nu-s
în gară, pe peroane
am fost cândva ca o furnică
ca o albină
ca o veveriță
acum nu mai sunt
acum mai sunt ce-am fost
când n-am mai vrut
sa fiu ce sunt
poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gări
- poezii despre veverițe
- poezii despre vaci
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre spaimă
- poezii despre răsfăț
- poezii despre prietenie
- poezii despre porci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.