Liturghie...

O cruce-n cimitir vei fi,
Săpânţa sufletului tău
uita-va ce-a fost greu
Iar lut vei deveni, tu ştii.

Ce a contat cu-adevărat
e fum acum, ai cheltuit
din viaţă teatru-ai construit
şi n-ai iubit cât ai fi vrut, păcat.

Amar destinul vătuit
înneacă patima din tine,
îţi fierbe sângele din vine
gândind la timpul irosit.

N-ai învăţat că-n astă lume
ce scumpă-i clipa efemeră,
oftat de jale ai la butonieră
ce-a fost, pare balet de glume.

S-au sprijinit de tine alţii
la rându-ţi la pereţi ai plâns
şi nimeni nu ştie ce-ai strâns,
când te rugai prin incantaţii.

Mustul din strugurii din vie
vor da vinul ce-l pui pe masă
de-i acru, oare îţi mai pasă
de anotimpurile vieţii? Liturghie...

Iar palmele cu care mângâiai odată
s-au stins împovărate de destin
iar moartea joacă la festin:
încă un suflet a plătit din rată!

Şi-atunci când totu-i prea târziu
să urli-ţi vine pe-o spranceană
viaţa-i o simplă zbatere de geană
pierdută la ruletă - spune: Ştiu!

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Votează! | Copiază!