Iubim mierea și nu iubim albinele, numai pentru că înțeapă?
aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi aforisme despre apicultură, aforisme despre miere, aforisme despre iubire, aforisme despre albine sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 4 iunie 2017: |
| Albina după ce înțeapă moare, criticul literar moare dacă nu înțeapă |
2 Agamemnon [din public] a spus pe 6 iunie 2017: |
| Vedetot! Optica ta e una de trântor literar. Cugetarea de mai sus e fără noimă. Oamenii, în majoritatea lor covârșitoare, iubesc albinele, pentru hărnicia și înțelepciunea în care își organizează comunitățile. Albina înțeapă doar în legitimă apărare, când cineva atentează la viața ei, la familia ei. Importanța lor pentru agricultură (factor de bază al polenizării) este atât de mare, încât unii savanți susțin că dispariția albinei ar fi un adevărat Apocalips. |
3 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 6 iunie 2017: |
| Ba da! Unii dintre noi (cei mai mulți) iubim albinele, maestre Mehr! Mie personal, albina îmi este cea mai dragă făptură de pe Pământ! Dar mesajul aforismului este superbun! Recent m-am aflat înpostura de albină pentru o persoană de pe FB. I-am dedicat una dintre cele mai reușite poezii ale mele! Domnia sa a fost superentuziasmată, mai avea puțin și dădea cu capul în Cer! Dar, după o glumiță a mea a dat de pământ cu albina care îi procurase cea mai sublimă miere de pe Pământ! |
4 daniel stanciu [din public] a spus pe 6 iunie 2017: |
| Din nenorocire, sunt de acord cu musiu Gargamel. O fi un simptom de batranete, de zahariseala (daca tot vorbim de albine)? Fiindca nu sunt chiar atat de ramolit, acordul e in dulcele stil polemic. Le iubim pe albine, dar nu intra-atat incat sa le luam in pat. "Apifilia" noastra seamana cu iubirea Catalina pentru Luceafar. Cu deosebirea ca domnisoara iubea mai mult intepatura (prestata cu un burghiuu anatomic), decat mierea (cuvintelor dulci). |
5 Agamemnon [din public] a spus pe 6 iunie 2017: |
| Ah, Danilo! Câtă vreme ți-e capul plin de burghie anatomice, e greu să cădem de acord. Mă surprinde atitudinea ta somnolentă: Să iubești doar ce se poate lua în pat... În aceste condiții, ți-e greu să iubești o albină, prea mică și insuficient dotată pentru gusturile tale estetice. Te las să-ți iubești cu pasiune propria pijama, pe care o iei în pat, noapte de noapte... Laddy, Mesajul aforismului e ratat, nu e supernebun. Valabil doar în lumea urșilor bruni, care înfulecă fagurii, strivind cu labele bietele albine ce asediază (în legitimă apărare) nobilul său bot! |
6 daniel stanciu [din public] a spus pe 7 iunie 2017: |
| Daca X-ulescu (un erotoman, fara indoiala) zice: tot ce iubim luam in pat, el nu insinueaza ca tot ce luam in pat iubim. Raportul intre termenii propozitiei initiale nu e de identitate ci de incluziune (subordonare). Daca ar fi sa dam crezare logicii de fier ruginit a lui Gargamel, ar trebui sa admitem ca din moment ce duda e fruct, reiese ca fructul e duda. Si intr-adevar e duda, dar nu fructul ci schema de "gandire" cu pricina. |
7 Yorick [din public] a spus pe 7 iunie 2017: |
| Don Dănel, Iar umblați la sfintele taine gramatologicofonice, în care nu pregetați șohan să vă prineți deștele. Și-i pecat de manechiură, că vă taie maul la tastatură pe încă vreo două-trei săptămâni de vacanță extra-școlară. Raporturile (mai corect spus: relațiile) existente între termenii (mai corect: părțile) unei propoziții sunt de trei feluri: de interdependență, de coordonare și de subordonare. De identitate sunt pe la SPCLEP sau atunci când v-ar opri sectoristul, care încă nu vă va fi știind, din noul cartier în care vă veți fi mutat din perecedentul în care precedentul sectorist vă va fi știind "mai bine". Lăsați, așadar, gramatologica în seama sectoriștilor, care vă vor fi știind ei prea bine... "schema de gândire"! |
8 daniel stanciu [din public] a spus pe 8 iunie 2017: |
| D-le Yorick, raporturile extensionale (extensiunea = multimea obiectelor desemnate de termen) intre termenii unei propozitii categorice (simple) pot fi de concordanta sau de opozitie. Cele de concordanta sunt la randu-le: de identitate (incluziune reciproca), ordonare (incluziune stricta) si intersectie. Cele de opozitie 9excluiune) sunt: de contrarietate (opozitie slaba) si de contradictie (opozitie tare). Ex: identitate: privighetoare si filomela, ordonare: poet si scriitor, intersectie: albina si insecta "iubita" de moftangii comentatoristici contrarietate: albina si viespe, contradictie: verb tranzitiv, verb intranzitiv. Daca numiti raporturile logice, relatii, n-aveti decat. In privinta diferentei dintre raport si relatie nu dvs sunteti expertul. Mister president Clinton e autoritatea suprema. Atat sub aspect teoretic, cat si din punct de vedere practic. |
9 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 15 iunie 2017: |
| Sir, am spus bine, ce am spus, despre mesajul textului! Și, atenție, eu l-am declarat "superbun", nu invers! Poate urșii aceia ai dumneavoastră așa or fi făcând! Și câinii mușcă pe cel ce-i vrea să-i "fure" hrana! Dar eu susțin în continuare că am fost (coincidență!), albina-muză a inspiratului autor și mobilul reflecței! Am experimentat, adicătelea, pe viu, ipoteza citatului! În episodul meu, ca și în citatul prezent, nu există niciun urs brun ci un om adevărat, care, după ce a primit (nu furat) un fagure a trecut la linșarea prodigioasei albine! De ce? De ce sunt oamenii atât de iresponsabili? Eu, această idee aș fi dorit s-o explorați și exploatați! Ar fi bine să ne preocupe inconștiența oamenilor și nu instinctul... urșilor, fie ei și bruni! |
10 Fabian [din public] a spus pe 15 iunie 2017: |
| Intram in destainuiri absurde. Ce-i aia Sir, ati trecut la linsarea prestigioasei d-voastra albine? Lady, va rog, treceti in privat cu Sir, chiar nu ne intereseaza amorul nimanui, doar cel pentru albine! |
11 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 17 iunie 2017: |
| Recent mi-am arogat calitatea de resursă meliferă pentru o persoană de pe FB. Îi dedicasem unele dintre cele mai reușite elogii ale mele iar domnia sa, surescitată de atâta iubire, a făcut o criză acută de piedestalism .. Eminamente, mai avea puțin și dădea cu capul în Cer! Dar, ghinion, când să sară pârleazul spre Eternitate, ah, taman atunci, o înțepătură proprie regnului albinesc, a făcut-o să-și piardă grațiosul echilibru și, tocmai de acolo, din sferele cerești, a dat de pământ cu generoasa Albină... Albină care, fără nimic în schimb, îi procurase cea mai sublimă miere, din câte există...! Când am văzut citatul, am retrăit acea tragedie în care eu, în ipostaza protagonistei (Albina), am produs și, nota bene, am dăruit, qintale de miere genuină, unei prietene de pe F.B.! În decurs de un an, un semen de-al meu, totalmente necunoscut, reușise să scoată la vedere, tot ce voi fi avut sub clinul manșetei! Dar, într-o zi cu lapte și miere, consumatoarea mea heraldică, s-a hotărât, subit, să dea a dat cu albina de pământ! Fără argumente, scrupule și alte chestii sâcâitoare! Călcasem în străchini și trebuia să plătesc... N-a mai contat nimic! Nici versurile dedicate anterior, nici retractarea cuviincioasă, nimic! Am venit aici întâmplător și m-am pomenit implicată până la gât în truismul onoratului autor... M-am mărturisit, spovedit, smerit! Dar, în loc de iertarea păcatelor, m-am pomenit ostracizată! E drept? Ce ți-e și cu nevoia asta de edificiu uman, pretins de naivi, de la semeni ... Realmente, eliminarea din viața sa (incredibil de brutal), de către un semen pe care, iremediabilul meu exces de zel, îl ridicase pe ce a mai înaltă treaptă, m-a cam stâns în chingi... Apelativul "Sir" este o formulă de politețe, atâta tot! Stai liniștit, omule suspicionat și obsedat de bizarerii teribiliste: n-am nicio intenție, de sentimente afective sau empatii! În acest perimetru cultural, nimeni nu iubește pe nimeni! Evident, albinuțele stimatului autor, Boris Mehr, n-au nicio șansă, pentru stupul favorabil mierii... Aici, funcționează (vorba onoratului meu interlocutor), jurisdicția urșilor bruni, ale căror labe strivesc tot ce le iese în cale! Q.E.D. |
12 O albnuta [din public] a spus pe 19 iunie 2017: |
| Pe cine credeti că intereseaza asemenea dulcegarii stimata doamna Mirancea? Va spun eu: pe absolut nimeni... |
13 daniel stanciu [din public] a spus pe 19 iunie 2017: |
| Stimata, domnisoara (doamna) albina, spuneti ca " absolut nimeni" nu e interesat de nu stiu ce dulcegarii de provenienta apicola. Va atrag atentia ca in posteritatea dlui Einstein nici macar "nimeni" nu mai e absolut. Un taun |
14 Agamemnon [din public] a spus pe 21 iunie 2017: |
| Albinuțo! Pe mine mă interesează ce scrie doamna Mirancea! Vezi-ți tu de polenul tău și nu mai vorbi în numele tuturor! |
15 albinuta [din public] a spus pe 23 iunie 2017: |
| Bine Domnule, bine. Sa-ti dea Domnul sanatate! |
16 Boris Marian Mehr [autorul] a spus pe 30 decembrie 2019: |
| nimeni nu a observat semnul ÎNTREBĂRII, comentariile sunt minunate. minus trimiterea la vârstă |