La ușă
Când mă simt atât de singură,
Că nici nu mai vreau
Să privesc la această
Monoton-minunată lume,
Atunci formez numărul tău de telefon.
Îl formez încet,
Ca și cum aș urca pe scări,
Treaptă cu treaptă
Ca să ajung la tine.
Dar nu mă pot hotărî
Să formez ultima cifră
Aștept, mă opresc la ușa ta
Și nu sun.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Liliya Gazizova. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.