Atât de dulce
Atât de dulce ești, nebuno,
Că le ești dragă tuturor,
Cunosc femei ce după ochii
Și după zâmbetul tău mor.
Femei frumoase și copile
Te-ar îndrăgi, te-ar săruta.
Tu ai iubirea tuturora
Și numai eu iubirea ta.
Un farmec blând de fericire
Tu răspândești oriunde-i sta
Ești fericirea tuturora
Și eu sunt fericirea ta.
De râzi, se desprimăvărează,
Învie totul unde-i sta,
Căci tu ești viața tuturora
Și numai eu viața ta.
De dragul tău și flori și oameni
Și stele să trăiască vor.
Pe mine mă iubești tu numai
Și numai eu doresc să mor.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar
1 ZEPCIUC RALUCA [din public] a spus pe 31 ianuarie 2009: |
Am ramas fără cuvinte citind această poezie...e superbă...mi-a rămas acolo in minte...și sunt fată....și nici nu stiu la ce mă gândesc atunci când o citesc. Important este că am simțit ceva...ceva ce nu am mai simțit citind altă poezie...Eminescu e unic...nimeni nu va mai fi ca el.... |
2 Dutu Adina [din public] a spus pe 1 octombrie 2010: |
| pana sa intru pe acest site habar nu aveam de aceste poezii ale lui Eminescu...Il recomand cu caldura tuturor.. |
3 Madame [din public] a spus pe 14 noiembrie 2012: |
| Opera poetului nepereche ocupă un loc special în lirica, epica și publicistica românească. A avut o formidabilă capacitate de a transpune în expresii artistice pitorescul naturii, complexitatea naturii umane, gama întreagă de sentimente, chestiuni filosofice ș.a.m.d. Iată de ce-l iubesc numai pe el, genialul stihuitor M.E. |
4 daniel stanciu [din public] a spus pe 15 noiembrie 2012: |
| E o poezie frivola, spumoasa, strengareasca. Merge sa o reciti insinuant unei dame in urmatoarele conditii: persoana in cauza a sorbit suav 3 pahare de sampanie (daca e din Republica Moldova doza trebuie triplata), are camasa descheiata pana la buric, râde zgomotos chiar si la glumele tale (semn clar ca e grizata). M.E., vesnicul "nemaigaiet", e in acesta poezioara intr-o pasa sentimentala zglobie. E limpede: Jupanesa a cedat avansurilor sale (si nu ne referim la cele pecuniare). Mai mult decat atat a simulat cu multa maiestrie punctul culminant al naratiunii scrise cu tocul nedetasabil al marelui scriitor. Dupa deznodamantul trupurilor, Mihai si-a aprins viril o tigare si i-a oferit, cu binecunoscuta-i marinimie, vreo 30 de inele de logodna din fum tabagic. Apoi i-a declamat cu simtire aceasta compozitie afrodiziaca. Codana a inceput sa toarca precum o siameza: Mi-hai... MI-hai... hai ( a se observa ca hotomana a uitat nota muzicala!)... Si poetul, tanar si plin de vâna creatoare a raspuns chemarii din coada numelui sau. Ce sa-i faci? deformatie profesionala de stihuitor. |
5 Madame [din public] a spus pe 15 noiembrie 2012: |
| Așa este la vârsta tinereții: jupâneasa preferă nu poezioarele, ci e fascinată de stihuitor. Ea mieună de durere precum pisica, fiindcă are pe vino-ncoa', iar poetul nu vine. |
6 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 4 decembrie 2014: |
| Superbă poezie. |
7 g.c. [din public] a spus pe 9 februarie 2015: |
| aici, putem vedea PUTERIA CUVINTULUI, poate era mai de folos ca ideia mortii sa fie evitata si promovata ideia vietii, bucuriei, pacii, daca privim in jur e posibil sa vedem cum viata ne e determinata de sensul cuvintelor folosite predominant, numai ca nu apar consecintele imediat..dar pe termen lung sigur apar.respecte, g.c |