Bubuitură
Când omul părăsește
Pentru totdeauna acest pământ,
Începi să simți
Cum îți crește un gol în suflet
Și ia în primire toate țesuturile vii.
Atunci ești ca o tobă.
Ce să mai iei din el
În afară de răpăitul surd?
Nici o atingere plăcută,
Nici un cuvânt, așteptat
De mine, pentru mine.
Despre singurătate, zgomotoasă!
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Liliya Gazizova. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.