Astenie de târziu
Astenia mea târzie
Frunză legănată-n vânt,
Frig rotund pe cerul gurii
Dezbrăcată de cuvânt,
Nopți cu vise nedormite
Alchimia cifrei doi,
Clipă deșirând trecutul
Lacrimă din ochii goi,
Gânduri fâlfâind din aripi
Gestul unui salt mortal
Jar pe ultima țigară
Sânge roșu vertical,
Deget desenând pe geamuri
Pasăre pierdută-n zări,
Umbră despicată-n două
Plină de însingurări,
Cataractă pe oglinda
Răstignită de perete
Ploi jilave de sudoarea
Sentimentelor ascete,
Astenia mea târzie
Scârțâit de oase reci,
Tălpi de lut călcând piezișe
Prin regatele de melci.
poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre sânge
- poezii despre roșu
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
- poezii despre oftalmologie
- poezii despre ochi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.