Liliac alb
Adieri de suflet
pe fire de liliac alb
Gustul buzelor tale
uitat pe o margine de vis
Nopti cu stele
atat de calde
incat ploua
cu liniste
Si
atat de albe
incat chipurile noastre
par scanteieri
pe o catifea albastra.
Mirare in ochi,
chemari in tacere,
tremur pe pleoape
maini intinse
spre trupuri
cu miros de verbina
Asteptare
Clipe prelungite
cu dor,
cu durere,
cu sarutari,
cu secunde
ce devin
tot mai des
amintiri
Clipe care trec,
clipe care isi ard ecoul
in gesturi
de ieri,
de maine
Adieri de liliac alb
pe suflete
ce se apropie obsesiv
de cifra
1.
poezie de Lelia Mossora
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lelia Mossora. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.