Despre suflete pierdute
Prinși sunteți voi în duh de rătăcire,
Și nu priviți la semne, deși sunt...
Din lume ați venit, sunteți pământ!
Și nici că vreți a vă lupta spre nemurire!
Ați rătăcit ca oile pierdute...
Pierduți sunt toți acei care nu văd,
Care refuză ocaziile avute
A nu le pierde... să iște iar prăpăd!
E scris oricine cade din Lumină,
Și nu stă alipit de ea...
A nu-și conștientiza din vină,
E calea de pierzare, ce moartea ți-o va da.
Binele îmbracă multe forme...
La fel și răul pe care nu-l distingi...
Depărtează-ți tradiții și dogme,
Și împlinește-n loc, Legea de-a Iubi!
Compasiunea, mila, bunătatea..
De la o pasăre ce-ți vine pe la geam...
Tu dăruiește din ce ai, doar vastitatea
Toleranței iubiri, să n-ajungi la aman.
Ce faci la tot ce-ți iese-n cale... se întoarce.
Deci, nu te mai mira că plângi!
Nu-ți limita scrisele soroace,
Fă bunătate, ca roade să îți strângi!
Poarta mult prea strâmtă-și caută aleșii!
Mai toți uitați că sunteți doar pământ...
Recolta se alege și culeșii
Sunt doar cei care au trudit spre sfânt!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre recoltă
- poezii despre iubire
- poezii despre bunătate
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tradiții
- poezii despre toleranță
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.