Versurile de dragoste ale unei curtezane
Te voi recompensa egal cu darurile tale, eficace,
numai dacă-mi oferi pe-acela care mă va face
să râd din plin, în hohot...
Deși pe tine nu te-ar costa un zlot,
valoarea-ar fi imensă, totuși pentru mine-îndeosebi.
Răsplata ta, întrebi?
Nu o planare printre norii de cobalt,
ci-un zbor direct spre cer, atâta de înalt
încât desfătările-ți vor fi mai mari decât ți-ai fi putut dori.
Iar frumusețea mea, spre care inima ta aspiră zi de zi
și pe care nu obosești s-o cânți,
o voi năimi ca să-ți înalț
sufletu-n paradis. Apoi, gingaș întinsă lângă tine, ca o floare
sau ca o mireasă, te voi scălda-n toate plăcerile pe care
le-am deprins și-n care sunt expertă.
Și, în sfârșit, tu, în care patima a fost frecventă,
îți vei afla-împacarea și-împlinirea, deplin satisfăcut
îndrăgostit deși din ce în ce mai mult
la sânul meu cel alb și-odihnitor.
Când sunt cu-un om în pat înfloresc ca un bujor;
sunt liberă ca fluturii evadând din crisalide
alături de omul care mă iubește și care se bucură de mine.
poezie de Veronica Franco, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre flori
- poezii despre înălțime
- poezii despre versuri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre răsplată
- poezii despre râs
- poezii despre rai
- poezii despre prostituție
1 Petru Dimofte [din public] a spus pe 31 martie 2017: |
Veronica Franco (15461591) - făcea parte din așa numita categorie de "curtezane intelectuale" ale Republicii de la Veneția (cortigiana onesta) . |
2 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 31 martie 2017: |
Veronica Franco scria poeme lungi, ca cele din "Divina Comedie" a lui Dante (era specific epocii). Versurile de mai sus sunt un extras, care circulă ca atare pentru că au un farmec aparte. Dar citite în context, sensul se schimbă. Nu e vreo îmbiere la amor, ci o luare la rost. |