Rost
E toamnă! Tristețile mele
Tresar în culori violet,
În mine, femeie-stilet
Înfige-te până-n prăsele...
Invită-mă, acum, cât exist,
La acel de demult menuet,
Dansează cu mine, femeie-filet,
Înșurubează-te-n sufletu-mi trist.
Dăruiește-te de-a pururea mie.
Din lacrimi să-mi faci izvoare de mir,
Vrăjește-mă tainic femeie-fachir,
Dă-mi inima ta sine die...
Și-ngăduie-mi în sân să-ți prefir
O frunză de toamnă gălbui-arămie,
Mă strânge în brațe pân' la delir,
Recapătă-ți rostul Mărie, Mărie!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre dans, poezii despre toamnă, poezii despre inimă, poezii despre frunze, poezii despre existență sau poezii despre culori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.