Cărări întunecate
Cărări întunecate pe care le-om străbate,
Noi nu suntem făpturi obișnuite, frate,
Suntem nebunii veseli născuți în iad, durere,
De-aceea scriem versuri, un sfat sau o părere,
Să râdă vesel bunul amic și critic, tată,
Că el le știe toate, împușcă rața moartă,
Noi, însetați de viață, sorbim din iazul morții,
Iubim fantome, nimfe, jucăm de-a ostrogoții.
Cunoaștem norii, zorii și-am inventat tiparul,
Computerul ascultă ce șuieră țiparul,
În ochi avem lumină, în piept un fel de inimi,
Așa cum le cunoaște vraciul din Capetown, Jimmy,
Spre seară mai venim să tamburim o leacă,
Iubito, vino iară, să vezi cât o să-ți placă.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre întuneric
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tată
- poezii despre sfaturi
- poezii despre seară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.