Spectacol interzis muritorilor
privește atent un munte, un arbore,
o piatră, o apă și ține-le minte
pleacă apoi în lume
trăiește-ți viața
întoarce-te peste ani și ani
privește-le din nou pe toate și vei avea senzația
că n-ai fost plecat niciodată
din acele locuri
urmărește un episod dintr-un film serial
care te captivează la maxim
dormi, pleacă la muncă
întoarce-te acasă, vizionează un alt episod
și vei avea senzația
că n-ai fost plecat niciodată
din acțiunea filmului
citește o carte, zece cărți, o sută de cărți
întoarce-te la cartea care ți-a plăcut cel mai mult
și vei avea senzația că n-ai fost plecat niciodată
dintre coperțile ei
privim, plecăm, ne întoarcem
ne întoarcem, privim și plecăm
numai că unii oameni
pe care i-am privit cândva
cu atâta dragoste
au uitat să se-ntoarcă
din călătoria lor
au rămas captivi într-un spectacol
interzis muritorilor
iar umbrele, sufleuri ai neantului
ne șoptesc în continuare
rugăciunile
poezie de Ionuț Caragea din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cărți
- poezii despre filme
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre seriale
- poezii despre religie
- poezii despre munți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.