Ceva
Pentru copiii Holocaustului și pentru copii de la Nakba
Ceva inevitabil s-a pierdut
s-a pierdut ca niște vapori palizi învăluiți în razele lunii,
dispărând duși de-o pală de vânt înspre întinderile stelare
incomensurabile și pustii.
Ceva de necapturat a dispărut
a dispărut în vârtejul de frunze și-n iluminările toamnei,
scuturat în ceață împreună cu foșnitul subțire-al ierbii uscate
și-al amintirii.
Ceva de neuitat este deja trecut
împins dintr-o scânteie în nimic sau în chiar mai puțin,
a cărui finalitate a fost măturată-într-un colț, unde zace
în praf și-n pânze de păianjen și-n tăcere.
poezie de Michael R. Burch, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre păianjeni
- poezii despre frunze
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.