Ploaie pe Venus
ușor, i se prelinge lacrima pe obraz
un obraz palid care nu cunoaște culoarea,
ajunge până la gura, o gură strânsă într-un mod bizar,
de unde vorbele dure ies fără jenă și prea multă reținere.
acest tablou îți întunecă privirea
și îți amortește gândirea
nu o poți ajuta
pe fata cu ochii cenușii
să își revină
ea nu poate fi salvată.
în curând culorile ei
vor dispărea,
ploaia ce curge peste ea
va avea grijă de asta.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre gură
- poezii despre culori
- poezii despre întuneric
- poezii despre salvare
- poezii despre ochi
- poezii despre gânduri
- poezii despre fete
- poezii despre cunoaștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.