Uitare de sine
Să nu uiți că mi-ai cântat
Când frunzele cădeau
Și pe la geam ușor
Chipul tău eu îl vedeam.
Focul lin ardea-n ogradă
Și priveam flacăra cum arde.
Să nu te miri că azi e viu,
Dar nu îmi mai vorbește
Oftează, îi trist, suspină
Și te aduce-n brațe-mi
Un dor să te mai țină.
poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Daniela Pană. [Vezi și următoarele:
- poezii despre foc
- poezii despre vorbire
- poezii despre tristețe
- poezii despre prezent
- poezii despre nuntă
- poezii despre muzică
- poezii despre frunze
- poezii despre dor
- poezii despre căderea frunzelor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.