Sărută-mi gândul
Când simți că-ți este dor, sărută-mi gândul,
Ridică-ți ochii spre albastrul cer
Și vei simți cum sufletu-mi stingher
Îl va-ntâlni pe-al tău și, alinându-l,
Îl va purta în dulce reverie
Spre locul nostru cel secret, din vis,
În care, din eternul cel promis,
Vom mai lua un strop, sau o felie,
Din care, două inimi însetate,
își vor mai potoli puțin din dor
sorbind nectar de-atingeri mult-visate
din timpul, pentru-o clipă, iertător.
Privește cerul dincolo de nor,
Sărută-mi gândul, și-ai să uiți de dor
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.