Univers
Cu cât mă apropii eu mai mult de tine
Cu-atât mai mult îmi fugi de sub priviri,
Mă-ndepărtez mereu de primele iviri,
Revin, atras de razrle divine!
Desăvârșit în măreția-ți sfântă,
Neterminat ești astăzi, încă.
Necunoscuta bolta ta adâncă
Mă-nalță iar din lumea mea măruntă!
Pe-acest meleag ne naștem fără voie,
Rătăcitori, în văi cu flori perene,
Făuritorul ne-a promis Câmpia Elizee,
Noi am ales deșertăciuni eterne!
Cobor încet, încet, spre moarte,
Căci, neîndurătoarea s-a lipit de mine,
Învingător, În zilele senine,
Îngenuncheat, în nopțile deșarte!
poezie de Ștefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Ciuculescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre văi
- poezii despre victorie
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre prezent
- poezii despre perfecțiune
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.