Quasarii
Înfometați de pământ...
Vulcani curgând dinspre plus infinit,
Unindu-se cu minus infinitul
De la picioarele lor...
Îngeri blonzi cu aripi de mătasă
Transcendent visând...
În căderi, razant cu suferința,
Deseori arzând...
Călători spre moarte-n veșnicie,
Implorând de dor,
Încă o călătorie-n viitor.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre infinit
- poezii despre îngeri
- poezii despre vulcani
- poezii despre viitor
- poezii despre suferință
- poezii despre păr blond
- poezii despre picioare
- poezii despre dor
- poezii despre aripi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.