În somn

Mi-au arat gândurile
Tulburătoare şi mistice întrebări.
Povara de îngeri se deşertase
În zori.
Pe buzele mele,
Cu scame de sânger pătate,
Alergau cete de stele
Pierdute în noapte.
Era apusul ascuns în tăcerea din mine,
În moarte...
Visurile arse în cuptorul
Atâtor trecute uitări
Renăşteau uneori.
Se scutura în adâncul meu
Cenuşa clepsidrei ce devenise nisip
Strălucind pe legendarul Olimp.
Am adormit şi m-am înălţat
Dincolo de ceruri,
Devenind infinit.
Am acoperit câmpul de vise cu stele,
Câmpul cel proaspăt arat
Şi nou ochi mi-am format,
Uitând de-ntrebări şi durere.
Apoi... am plecat...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!