Glossă pentru școlari
Copilăria-i anotimpul blând
Când ne-nălțăm, adesea învățând...
O literă cu rod bogat și soare,
Lumina ce-i ascunsă în penare,
Luceafărul ascuns între coperți,
A fii mai buni, mereu mai înțelepți,
Un fluture citind abecedarul,
Abacul și... atât de greu, ghiozdanul.
Copilăria-i anotimpul blând,
Argintul apei în priviri curgând,
Jadul pădurii, macii din ogoare,
Mierea și grâul strălucind în soare.
Copilăria-i drumul către mâine,
Dulcele gust și... sfântul gust de pâine,
Credința-n Dumnezeu, lumina sfântă,
Întâia carte-n mâinile-ți ținută.
Când ne-nălțăm adesea învățând
Sub curcubee-n suflet izvorând,
Când pernă-i verbul și penelul carne,
Când învățăm de îngeri și de floare,
De stele, de iubire și izbândă,
De cântecul de moarte și de nuntă,
Suntem doar fluturi căutând sub nori
Prin pulberea de verde și ninsori.
O literă cu rod bogat și soare
E veșnic în corola de petale...
E nesorbitul must de clorofilă,
Pace și taină, zâmbet și lumină...
Și-n paradisul școlii, zi de zi,
Urcăm o nouă treaptă, pentru-a fi.
Palatul manualelor ne-nvață
Cum să fim oameni pregătiți de viață.
Lumina ce-i ascunsă în penare?!
Cuvinte, cărți, eternă sărbătoare...
Un univers ce dincolo de piatră
În ochii minții voastre se deșteaptă.
Porți noi spre lumi de vis se vor deschide...
Cu brațe de mătăsuri vor cuprinde
Copilăria și esența firii
Un cânt deșteptător al omenirii.
Luceafărul ascuns între coperți
Ești tu, copile, doritor să-nveți,
Necunoscutul să-l cuprinzi deodată,
Să-i vindeci rana... Timpul nu așteaptă!
Avântă-te prin timpuri deci, copile!
Culege rodul fiecărei zile!
Deschide-ți gândul un copac cu flori,
Lumina bujorelnicelor zări.
A fi mai buni, mereu mai înțelepti!
A învăța să suferi și să ierți,
Să plângi, să te îndrepți spre mântuire,
Să îngenunchi... Nu este greu, copile!
Nu este greu, în palmă, pe din două,
Pentru părinți, să dai un strop de rouă.
Și Domnului, să dai întru-nchinare,
Cu fapta ta și inima ta mare.
Un fluture citind abecedarul
Vor fi copii la anul... și la anul...
Tu vei păși sfios pe drumuri noi.
Bunici, părinți, cândva au fost ca voi.
Clepsidra în nisipuri încă poartă
Pașii trecuți prin arșiță și zloată,
Brațele războindu-se-n furtună,
Croind celor ce vin viață mai bună.
Abacul și... atât de greu, ghiozdanul
Îl veți purta în spate și la anul,
Având mereu mai multă-nțelepciune,
Iubire de părinți și fapte bune.
Veți vrea să încolțească bucuria,
Copii frumoși, trăind în România.
Și imnul țării, steagul tricolor,
Va flutura prin voi biruitor.
Abacul și... atât de greu, ghiozdanul!
Un fluture citind abecedarul...
A fii mai buni, mereu mai înțelepți,
Luceafărul ascuns între coperți,
Lumina ce-i ascunsă în penare,
O literă cu rod bogat și soare,
Când ne-nălțăm adesea învățând,
Copilăria-i anotimpul blând.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre învățătură
- poezii despre școală
- poezii despre sfinți
- poezii despre fluturi
- poezii despre copilărie
- poezii despre țări
- poezii despre înțelepciune
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.