Armura
În sfârșit pot vărsa lacrimile
Pe care le-am ținut atâta timp
În sfârșit pot să dau totul afară,
Tot ce am ținut atât de mult.
Mulți mi-au spus că sunt puternică,
Mulți mi-au spus să rămân așa,
Dar ce nu pot ei vedea
E faptul că eu demult nu am mai putut rezista.
Însă nimeni nu știe asta,
Nimeni nu vede ce se ascunde în ochii mei,
Pentru că mi-am construit armura
Prin care să nu treacă nimeni.
Dar când seara vine,
Atunci dau totul afară
Tot ce s-a acumulat de atâta vreme,
Toată suferința din această inimă.
poezie de Diana Șerban
Adăugat de Diana
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.