Portocala
La prânz am cumpărat o portocală uriașă
Mărimea ei ne-a făcut să râdem peste poate.
Am cojit-o și-am împărțit-o-n trei, cu Robert și cu Dave,
Ei, câte un sfert, iar eu o jumătate.
Și-acea portocală m-a făcut nespus de fericită,
Cum numai lucrurile simple o pot face.
Apoi, cumpărăturile. O plimbare-n parc.
Simt, nouă-n mine, o-împăcare-, un fel de pace.
Ce-a mai rămas din zi s-a scurs fără probleme,
Am făcut tot ce-avem trecut pe listă lejer, firesc
Și cu plăcere, și mi-a mai rămas timp liber.
Îmi ești foarte drag. Mă bucur că trăiesc.
poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre portocale
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre timpul liber
- poezii despre timp
- poezii despre râs
- poezii despre plăcere
- poezii despre parcuri
- poezii despre pace
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.