Drumuri...
Nu mă pot preface
Că orice drum aș lua,
Că orice cărăruie
N-ajunge-n calea ta...
Și nu mă pot abține
Prin ploi și prin ninsori
Prin dogoreli și vânturi
Să nu-ți iau calea-n flori...
Prin suflul tău crăiasă
Îmi lași mereu indicii
Adulmecându-ți calea
Sub coada-rândunicii...
Am mai aflat o cale
Un râu ce-mi este ghid,
Și-aștept să te-mbăiezi
Cu sufletu-mi, ce ți-l deschid...
Pe drumuri către tine
Pentru moment sunt haimana
Și-n orice cotitură
Înfing o osana...
Că-i drum la deal sau vale,
Că-i caldarâm sau drum îngust
Nu-mi întrerupe țelul
Ce-I către tine, just...
Tot umbletul acesta
Din mine nu-i un bau,
Dorește viața-ntreagă
Să-i stai în drum... să-ți stau!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (12 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.