Tatonări
Dintr-o stare prezumtivă
Am adunat aspirații cu biciul
Dar au murmurat în serie
Și au vociferat în șiruri
Apoi au rămas în formă incertă
Numai cu duhul clemenței
Voi mai accesa desăvârșiri
Și voi invoca providența
Sau mai bine cu vorba bună
Mai ales prin fante de lumină
Simbolurile acum joacă feste
Permanent în sensuri multiple
Dacă aș putea să le stabilizez
În prezent ar deveni o invenție
O inovație tocmai de elogiat
Tatonând continuu pe contur
Se deviază de pe axa tăcerilor
Și se intră în domeniul acțiuni
Reușitele ar putea fi dispuse
Printre semne ortografice
Survin din situații propice
Sau pot să dețină ghilimele.
poezie de David Boia (9 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre simbolistică
- poezii despre prezent
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre ortografie
- poezii despre lumină
- poezii despre jocuri
- poezii despre inventatori
- poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.