Tremolo

În cânturi răsună
În Elizeu, pe Lună,
În zboruri, coruri, nouri,
Juneţe şi trusouri.
O lacrimă, un macrameu,
Un ochi de lup, de zmeu,
Natală amintire,
Să-nşire, să deşire.
Ghirlande, oglindă
Din cer până-n tindă,
Ce-i nemurirea, vise?
Cadenţă, paraclise,
Metalic bate gongul,
Departe e Mekongul,
Luceafăr fără rază,
Decază.
În palmă-mi creşte floarea
Atotbiruitoarea.
******************
Nu pot, prea tremur tare,
Îmi spune Diavolu-n răzoare,
Îi spun – hai scoală, vino, vino,
In vino veritas, Corino.
*************************
La miazănoapte apele se-adună,
O rândunea din cea străbună,
Din unde, jungle, de departe
Vine cu florile deşarte,
Olegantino, Mamelino,
Doi cavaleri, tu, spadasino.
La hanul lui Puipui aleargă,
Reluăm un text în limba spargă,
Ei au muri şi mai există,
Se regăsesc, Maică Precistă,
Va răsări un drac vioi,
Am aşteptat, ne vin moroi,
Praf aşezat pe tigve, oase,
La miazănoapte moartea coase.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!