Vizită
Se oprise în prag
sveltă, grațioasă,
cu ochii-i umezi
scanându-mi inima de intruși,
mirosul clorofilei din privire
cuprinzându-mă verde.
Primisem dreptul la liber cuvânt,
dar visam îmbrățișări,
împerecheri, încrucișări
cu lăcomia utopicei iubiri...
"Hei, tu (primeam un zâmbet
de început de univers)
unde mi-ai umblat toată ziua,
voiai să-mi scapi
privind în soare,
sau să te pierzi în lumea mare?
Sărută-mă, am un capriciu
și te vreau..."
Simțeam în piept
cum inima mi se-nfioară,
venise să m-arunce în oniric
-pentru-a câta oară-
făptura cea mai dulce,
poezia,
cea de seară.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.