De împrumut
e o toamnă blândă și-mi ține de cald
ca un poem de dragoste
în dimineața asta
totul se vede din mine
pământ oameni păsări
și cer
doar câteva iubiri
îmi scormonesc prin suflet
(și cine mai știe a câta oară)
în rest tăcere...
frigul se uită pieziș
dar nu-i bai
îmi trec chipul prin piatra
spălată de val
și mâine
o să-mi iau o altă identitate
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viitor
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre poezie
- poezii despre dimineață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.